Lună: Septembrie 2012

Doamna cu multe funcţii!

Publicat pe Actualizat pe

Aparenţele sunt înşelătoare.Întâmplarea de mai jos o dovedeşte:

Încă 5 minute şi trebuia să sosească trenul(menţionez că am mers cu trenul doar de 3 ori în viaţa mea, deci nu mă prea pricepeam eu cum e cu aşteptatul, cu liniile, vagoane, compartimente şi aşa mai departe, mai multe aflasem de trenuri din Dl Goe).
Anunţase  întârziere 9 minute..dar din câte am fost observat , nu prea era adevărat pentru că trenul venise mai repede decât ora stabilită iniţial.Mă întrebam în sinea mea: oare asta e?Cine ştie, mă duc cu trenul greşit, mă lasă în pustiu 🙂 Comedie mare!!Merg la o domnişoară care aştepta şi ea şi o  întreb „Nu te supăra, ăsta e trenul care duce la…?”, „Păi nu ştiu,  să vedem că nici eu nu prea înţeleg, a zis că are întârziere, şi defapt vine mai repede decât ora la care era programat, nu ştiu, trebuie să întrebăm de un controlor”.Vine controlorul, ne confirmă că acela era trenul bun.Intrăm în compartiment, ne facem comode şi intrăm în vorbă.Eu, văzând că pare aşa, copiliţă, o tutuiesc,pentru că şi ea mă tutuia.O intreb: „eşti din Iasi?””Acum da, de 4 ani cred, de când m-am căsătorit”.Aoleo, în gândul meu, ea e o doamnă şi eu o tutuiesc.Înaintăm conversaţia la care, la un interval de  5 minute,  îmi spune:”păi mi-am dus fecioraşu’ la grădiniţă, are 3 ani”..la care eu:”Vai, mă scuzaţi, mi-am permis săvă tutuiesc, mi s-a părut că sunteţi studentă, nu vă dădeam mai mult de 22 -23 de ani.Ea:” Da?Vai, multumesc atunci, am 27 împliniţi  luna trecută!” „No,  în gândul meu, ai 27 de ani, eşti şi căsătorită, şi eşti şi mamă.Am început să vorbim despre facultăţi cât sunt ele de utile, master, etc,  şi femeia replică: „Da, părera mea este că ar fi bine ca toţi care au terminat o facultate, să profeseze,şi în ce priveşte master-ul,e foarte important, să ştii!Oricum fă-te ce vrei tu dar numai nu în invăţământ, eu sunt din domeniu şi nu aş recomanda pentru nimic în lume, în ziua de astăzi copiii sunt foarte neascultători şi fără educaţie..şi mi se pare destul de greu”.În gândul meu, hai că am comis-o!Pe lângă faptul că e măritată, are şi copil, acu e şi profesoară!Din vorbă în vorbă, nu ştiu de unde şi până unde, am ajuns să dezbatem altă temă precum  nunţile: aflu că este cântăreaţă de muzică populară, liber profesionist.Am roşit pe moment, zic „cine ştie ce vedetă e şi eu o iau la per tu!”.Se întâlneşte în tren cu un văr de-al ei şi povestesc, şi povestesc cum că ar trebui să se implice ea  şi mai mult în slujba pe care o are soţul ei: de preot!!KO!!!
După aparenţe, mi se părea că e vreo studentă, anul 3 cel mult, şi s-a dovedit exact contrariul:pe lângă că terminase facultatea,  ea făcuse şi master, era şi profesoară, era şi căsătorită, avea şi un copil, era cântăreaţă şi pe deasupra şi preoteasă!Dacă nu îmi venea să intru în pământ!!!Nu am comis cine ştie ce mare lucru, mare greşeală, dar m-am simţit destul de penibil! Cu toate acestea,  am învăţat ca să nu mă de acum înainte,niciodată, dar niciodată, după aparenţe.Totusi a fost destul de amuzantă situaţia.Să nu uitaţi, aparenţele sunt întotdeauna înşelătoare!

Anunțuri

Dragoste..

Publicat pe

Dragostea e ca un zâmbet: nu are niciodată valoare dacă nu o dăruieşti!

Dragoste, dragoste..toată lumea vorbeşte despre tine, dar nu toată lumea e ca tine: iertătoare, modestă, îndelung răbdătoare,  plină de bunătate; tu nu te lauzi, nu te umflii de mândrie,nu te porţi necuviincios, nu cauţi folosul tău, nu te mânii, nu te gândeşti la rău,nu te  bucuri de nelegiuire, ci te bucuri de adevăr, acoperi totul, crezi totul, nădăjduieşti totul, suferi totul.
Cine este aşa?Cine poate face aşa?Să uiţi de tine şi să te dăruieşti cu totul celuilalt fără a aştepta vreodată ceva în schimb, aceasta este adevărata iubire, şi cred că doar Dumnezeu o are.
Cum să ai o/un  singur/ă prieten/ă, când sunt atâtea fete/băieţi ?Cum să fii serios/serioasă într-o relaţie?Dacă te răneşte?Mai bine îl/o răneşti tu.Dragostea adevărată presupune să fii gata să te sacrifici pentru fericirea celui iubit.Dacă nu o faci, este egoism.
Cred că iubirea  este un risc pe care se merită să ţi-l asumi.Credeţi că oamenii sunt capabili să se iubească toată viaţa cu aceeaşi intensitate şi pasiune din prima zi până în ultima clipă a vieţii lor?Eu zic că se poate.Doar dacă priveşti dragostea ca pe o dăruire şi nu aştepţi nimic în schimb.Sau măcar să nu priveşti totul „a la roz”.
„L-am iubit dar sufăr pentru că nu m-a iubit şi el la fel de mult”.Ce înseamnă asta?Atunci nu a fost dragoste, nu ai cunoscut ce e iubirea.Dragostea nu aşteaptă NIMIC în schimb(sau măcar nu aşteaptă ca totul să cadă din cer,ea oferă), doar se bucură de sentimentele, afecţiunea  pe care o poate oferi celuilalt.
Dragostea nu înseamnă „Nu pot!, N-am timp!Pleacă de-aici!”, când tu poţi să-ţi faci timp, când poţi să te opreşti în dreptul celuilalt şi să îl asculţi, să incerci să-l înţelegi, să te intereseze mai mult viaţa sa.
Ai adresat  vreodată aceste întrebări iubitului/iubitei?

 „Când ai plâns ultima dată, şi de ce?

 Care este amintirea ta cea mai dragă?

Ai regrete?

Ce te-ar face cu adevărat nefericit/ă?”

Dacă nu, nu îl/o condamna pe el/ea pentru ce tu nu ai făcut încă! Fă-ţi partea  şi vei vedea că odată ce el/ea observă că te dăruieşti, va aprecia.Iar dacă nu, clar că nu e pentru tine! Ce înseamnă defapt „pentru tine”?Adică se pliază cât se poate de bine  pe dorinţele tale, dar nu înseamnă neapărat că trebuie să îi placă acelaşi film pe care tu îl vizionezi a 10-a oară, sau că amândoi preferaţi cartofii prăjiţi.Înseamnă că atunci când îi ceri ajutorul încearcă să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a da rezolvare problemei tale, sau mai ales dacă  problema este comună.Cine te iubeşte nu face un lucru pe care ţi-l doreşti doar aşa,să fie făcut ca să nu fie cicălit/ă.„Pentru tine” este  atunci când îi spui cu ce a greşit , şi el/ea apreciază,nu îţi zice :”Dar tu..?Tu ai făcut la fel!” Ascultă şi vede că discuţia este serioasă, constructiv/ă şi bineînţeles, data viitoare procedează corect.Deci „a băgat la cap”.Bineînţeles, drepturile şi obligaţiile sunt corelative.Unui drept îi corespunde o obligaţie, şi invers.Vorba aia, ce ţie nu îţi place, altuia nu-i face!

„Dacă vrei să-i păstrezi atenţia şi să nu fii uitată pe lista femeilor de rezervă, nu trebuie să-ţi închizi orizonul şi să-ţi pui lentile roz, decât atunci când ţi se cere exclusivitate, când observi dorinţa celuilalt de a rămâne tot mai mult în compania ta. Asta nu înseamnă că trebuie să aştepţi pasivă, ci doar să nu încetezi a fi jucăuşă, degajată, autonomă – adică exact aşa cum te-a cunoscut la început”.Flavia Stoian.

Şi am găsit şi o melodie frumoasă pe această temă.Spuneţi-mi că vă placee!! 

Link-ul e inserat în text.

Cu respect,

asmilefromheart

Probleme, probleme!

Publicat pe

Ai o zi super încărcată şi nu ştii cu ce să începi!Ţi se pare că ai atât de multe de făcut încât nu ţi-ar ajunge pentru  o săptămână, dar  tu trebuie să faci astfel încât să le cuprinzi pe toate într-o singură zi!Ce faci în această situaţie?Cum procedezi pentru a rezolva problemele?
În primul rând trebuie să-ţi impui că rezultatul final nu va fi un eşec, pentru că trebuie să ştim ce vrem, şi să ne urmărim scopul propus.Te trezeşti cu noaptea în cap (că aşa e frumos 😀 ), pentru că e bine să-ţi rezolvi treburile cât mai de dimineaţă posibil.E păcat să te ajungă ora 15 şi din 20 de probleme tu ai rezolvat doar 5 , pentru că te-ai trezit la 9, ai băut coffee-ul la 10 , până la 12 te-ai gândit ce şi cum rezolvi şi ajungi la 13 să zici 😮  o problemă rezolvată, mai am 15!!!!Văleeu!Pentru a da un exemplu: eu întotdeauna încep cu o listă în care specific unde,când şi cu cine imi rezolv treaba.
În al doilea rând trebuie să ai în vedere cum ai de gând să faci acel lucu. Cum procedezi, de unde începi: de la început!Lucrurile nu trebuie să se suprapună ci trebuie făcute one by one.
Lista urmează să o completezi cu paşii de acţiune pe care crezi că ar trebui să-i foloseşti.
Când ai terminat de notat, treci la treabă!Nu mai sta pe gânduri!Întotdeauna este bine să mergi pe principiul „Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi!”Însă nu încerca să faci pe erolul,să fii perfect/ă pentru că nu eşti, nu încerca să faci peste limitele tale.Şi nici nu te opri să verifici de prea multe ori: oare am făcut bine, sau să o iau de la capăt?Ai puţină încredere, dacă tratezi problema cu seriozitate, sigur celelalte puncte pe care trebuia să le cuprinzi, le-ai efectuat cu succes.
Dar nu te grăbi  să ajungi la final şi să strici ceva.Într-adevăr, putem visa în legătură cu rezultatul final, pentru a putea fi motivaţi.Consider că dacă nu eşti motivat de ceva, faci fără vreun interes, aşa, doar ca să fie făcut, şi nu iese la fel de bine.O problemă poate să-ţi lase impresia că nu are rezolvare. Însă ajungi într-un final şi nici nu te-ai fi putut gândi cât de uşor au decurs lucrurile şi câte rezolvări poate avea problema ta.Ştiaţi că o problemă poate avea în medie cca.600 de metode de rezolvare? Nici eu! Cel  mai important este să-ţi dai interesul, şi nu să dormitezi..Lasă că o las pe mâine, sau mai bine pe poimâine, poate se rezolvă de la sine..Hahaha.
Si încă un aspect important: dacă cineva se oferă să te ajute, nu fii încăpăţânat/ă!Oricum dacă nu îţi convine ceva , schimbi stilul pe care l-ai adoptat în rezolvare.
Voi cum vă rezolvaţi problemele?Ce stil adoptaţi?

Răspuns pozitiv-negativ?!

Publicat pe

Să presupunem că urmează să aplici la un job de care depinzi, dai examen de admitere în drept pentru că tot ce îţi doreşti este să devii avocat,şi-ţi doreşti numaidecât să iei examenul.Sau de exemplu, este singura şansă să mergi undeva unde ţi-ai dorit de multă vreme să mergi, şi toate acestea au  într-un final un rezultat negativ.Ce faci?Disperi? Te crizezi?Sau cauţi rezolvare?

Pentru a da un exemplu mai concret: am trecut astăzi prin ceva asemănător: problema dificilă pe care o aveam, răspunsul care nu depindea de mine imi dădea bătăi de cap, stres şi stări de leşin.Problema mea avea două răspunsuri mari şi late: negativ sau pozitiv.Aici vorbim de starea de fericire, sau de dezamăgire profundă.Cine ar alege cea de-a doua stare?Bănuiesc că nimeni. Depindeam de un singur apel telefonic  şi aşteptam cu nerăbdare un răspuns bineînţeles pozitiv.În gândul meu: Doamne ajută, ajutăăă!Într-un final, sună telefonul: emoţii!Am rămas fără glas, parcă inima mi s-a oprit în loc.. trăiam o mare dezamăgire:dar nu una precum nu-mi pot cumpăra acum maşină, sau vreau să plec în Republica Dominicană şi tati nu mă lasă, ci problema era una serioasă! Răspunsul a fost negativ.Întrebarea care mi-a venit în minte în acel moment trist a fost: Doamne, de ce?De ce nu a fost un răspuns după inima mea?De ce nu e niciodată aşa cum plănuiesc?A fost tot ce mi-am dorit!TU faci tot ce pare imposibil să fie posibil şi invers.Cu ce am greşit?Apropo: Nu te-ai întrebat niciodată?Asta pentru că în primul rând nu trebuie să-ţi faci planuri şi mai apoi: nu trebuie să-ţi legi inima după un lucru, cum se spune.După ce m-am exteriorizat îndestul încât să mă calmez şi să-mi revin, am gândit la rece: de ce să mă răzvrătesc, de ce să îmi stric buna dispoziţie, să pun o sumedenie de întrebări prosteşti?Oricum poate nu acesta a fost planul lui Dumnezeu cu mine, cine ştie ce se putea întâmpla dacă ieşea aşa cum voiam eu??În toate trebuie să fie înţelegere şi să acţionăm cu înţelepciune după părerea mea, aşa ca un sfat din experienţă: nu disperaţi!Nimic din ce ţi s-ar putea întâmpla nu e aşa de grav încât, nu ştiu, să comiţi o nebunie sau să te dai bătut/ă aşa uşor!La urma urmei: sunt probleme în viaţă mult mai grave precum cazurile în care mulţi copii, având nevoie de un transplant, au primit răspunsul cel negativ, sau îţi moare persoana cea mai iubită de tine, sau îţi arde casa şi mor toţi din familie, sau multe alte exemple cutremurătoare.Cred că la orice problemă există o rezolvare, trebuie doar să ai răbdare şi destulă  încredere.Corect?Tot ce ne înfrânge ne face mai puternici!