„Ma bucuram- apoi gustam dezamagirea” Niste versuri frumoase din melodia „Altfel de viata” de Catalin si Ramona Lup

Publicat pe august 12, 2015

Ar trebui sa scriu mai des. Am o super-inspiratie atunci cand am sentimente negative, bine, nu chiar negative, e vorba despre dezamagire. Nu cred ca exista om sa nu fi fost dezamagit de cineva, macar pentru o data in viata. Toata lumea cunoaste sentimentul. Unii se iau la pumni, altii plang si se inchid in ei, doar pentru o perioada ca-i mai faina socializarea, altii mananca un kg de ciocolata si se uita la filme horror/ action/ drama/ romance; Iar altii spun necazul lor Celui ce poate vindeca rani. Rani mari, nu doar un lucru minor spre exemplu prietenii tai uita de tine, sau cercul in care te invarti, familia, etc. La Domnul (banuiesc ca) toate necazurile sunt la fel de mici, doar in ochii nostrii par mai mari necazurile decat sunt.  Pentru ca ne place sa ne autocompatimim, daca nu o face altul, ne vaicarim singuri. Sa revin la dezamagire. Da, uitandu-ma la problema mea, pare f mica in comparatie cu dispretul care l-a suferit Domnul pe cruce si dezamagirea chiar celor apropiati Lui cum ar fi Petru care s-a lepadat. OO da doar eu de cate ori m-am lepadat si cand a cantat cocosul mi-am dat seama. De-as fi plans cu acelasi amar cu care a plans Petru. Oare cum poti sa tii balansul intre a iubi mult pe oameni desi suntem mereu dezamagiti si dezamagim si totusi a nu ne increde in ei. Totul e pana la „branza” ( „Frate ca frate da’…” :)))

Slavit sa fie Dumnezeu, El ridica, El coboara. El zdrobeste(bine nu chiar la propriu!), El mangaie, El ne e prieten cand prieteni-s departe sau se-ascund, El e mama, tata, frati, surori. El e totul tot. Macar ca noi suntem langa El cand suntem in necaz, de mai putine ori am alergat la El sa-i multumesc ca sunt om si nu vierme/vaca/ sarpe. Sa multumesc ca imi pune paine pe  masa zilnic si ca am multe haine. Asa cum simt acum dezamagirea invat cum „simte” Domnul cand eu Il dezamagesc. Pe mine ma mangaie El, insa Dreapta Lui Ii e sprijin, nu e nimeni sa-L sprijineasca.  Niciodata nu am inteles cand cei din jur spun „Doamne multumesc pentru incercarea din mijlocul meu”; Nu ca nu as putea spune, dar de ce sa spun doar cu buzele? Mai bine spun ” Tac, caci Tu Doamne lucrezi.” E mai sincer din partea mea.